Statuia lui Gheorghe Lazar este situata pe un soclu, pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, vizavi de cladirea Universitaţii.
Fiu de taran liber, Gheorghe Lazar (5 iunie 1779 - 17 septembrie 1821) a fost trimis la varsta de 19 ani sa studieze la gimnaziile din Sibiu si Cluj, apoi la Viena, unde a urmat studii superioare de filozofie, istorie si de stiinte fizico-matematice. A tradus in limba romana o serie de lucrari cu caracter pedagogic si chiar un manual de pedagogie. Intors la Sibiu, a obţinut un post la Scoala teologică ortodoxa, dar a intrat in conflict cu episcopul Vasile Moga care, adept al limbii slavone fiind, a impiedicat activitatea culturala a lui Lazar, interzicandu-i tiparirea manualelor in limba romana, dupa care, in 1816 a trecut muntii si s-a stabilit la Bucuresti, unde isi castiga existenta ca profesor particular. In acelasi timp, se manifesta ca promotor al ideii de înfiintare a unei scoli romanesti la cel mai inalt nivel stiintific posibil pe atunci. Sprijinit de Iordache Golescu si Constantin Balaceanu a trebuit sa duca o munca intensa cu cei care sustineau ca limba romana este prea saraca pentru a exprima adevărurile stiintei. La 24 martie 1818, obţinand aprobarea pentru infiintarea scolii romanesti, si-a inceput activitatea intr-un local impropriu in centrul capitalei, la Sfantul Sava. Printre elevii sai se numarau baieti de mici meseriasi, targoveti si dascali, pentru ca odraslele boieresti frecventau in continuare scoala greceasca.
Statuia ce-l reprezinta pe Gheorghe Lazar in pozitia in picioare, cu o pelerina pe umeri si tinand o carte deschisa in maini, a fost realizata in marmura de catre sculptorul Ion Georgescu, intre anii 1885 si 1886
Comentarii