Luigi Cazzavillan


Parcul Cazzavillan este situat in inima Bucurestilor, la intersectia strazilor Transilvania cu Luigi Cazzavillan. In centrul scuarului se afla monumentul „Fantana Luigi Cazzavillan“, cu bustul lui Cazzavillan. Scuarul a avut configuratie in maniera italiana, cu trasee geometrice, cu alei circulare si accese pe diagonala, strajuite de arbori columnari. Intreg ansamblul, impreuna cu fronturile cladirilor din jur, este reprezentativ pentru Bucurestii inceputului de secol.
Luigi Cazzavillan (1852 in Italia - 24 decembrie 1903 la Bucureşti) a fost un ziarist roman de origine italiana, care în anul 1884 a fondat ziarul Universul. Dupa ce a luptat ca voluntar în armata lui Giuseppe Garibaldi, in armata franceza si in Legiunea italiana, a venit in Romania in anul 1877, in calitate de corespondent de razboi al unor ziare italiene.
Dupa ce s-a stabilit in Romania, a lucrat un timp ca profesor de limba italiana la liceele „Sfantul Sava” si „Matei Basarab” din Bucuresti si a fondat Scoala italiana. Si-a continuat activitatea ziaristica editand in anul 1880, ziarele Fratia romano-italiana si Tezaurul familiei. In anul 1884 a fondat ziarul Universul, publicatie cu mare renume si tiraj in acea perioada, un cotidian modern, care era neangajat politic in timpul vietii lui Cazzavillan. Tot in anul 1884, Luigi Cazzavillan a editat Ziarul calatoriilor si al întamplarilor de pe mare si uscat.
In timp ce era director al ziarului Universul, dar si reprezentant in Romania al fabricii italiene de biciclete „Bianchi”, Luigi Cazzavillan a amenajat din banii sai un velodrom nou, pe soseaua Kiseleff, langă Arcul de Triumf. Velodromul, cu o pista de lemn in lungime de 333,33 metri si o latime de 6 metri, a fost inaugurat in 14 septembrie 1896. In 1898, velodromul a fost demontat si pista a fost vanduta ca lemn de foc pentru a se acoperi datoriile la fisc, ramase neachitate
Fantana a fost construita in 1905 de sculptorul Filip Marin (1865-1928), profesor la acea vreme la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Scuarul a avut configuratie in maniera italiana, cu trasee geometrice, cu alei circulare si accese pe diagonala, strajuite de arbori columnari. Intreg ansamblul, impreuna cu fronturile cladirilor din jur, este reprezentativ pentru Bucurestii inceputului de secol

Comentarii