duminică, 24 iunie 2012

CA Rosetti

Constantin Alexandru Rosetti (2 iun. 1816 - 8 apr.1885) - fiu al spatarului Alexandru Rosetti si al Elenei Obedeanu (nascuta Cretzeanu), a fost om politic si publicist roman, unul din conducatorii Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca si ai luptei pentru Unirea Principatelor Romane.
Studiile si le-a facut la Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti, unde a avut profesori, printre altii, pe Eftimie Murgu si Jean Alexandre Vaillant. In 1832 intra in armata, servind pana in august 1836, cand a demisionat, apoi intra in administratie, fiind seful politiei din Pitesti in 1842, si dupa aceea in magistratura, fiind procuror la Tribunalul civil din Bucuresti. In anul 1845 pleaca din nou la Paris, unde audiaza cursurile ganditorilor Jules Michelet, Edgar Quinet, si alti reprezentanti ai spiritului revolutionar francez al epocii, si infiinteaza, in decembrie 1845, Societatea studentilor romani din Paris, al carei scop marturisit era sa-i ajute pe tinerii mai saraci, dar dotati, sa faca studii la Paris.
Este initiat in masonerie in 1844, in Loja masonica Trandafirul Perfectei Taceri din Paris, primind toate gradele, pana la gradul 18, tot in aceasta loja. In 1848 ia parte la infiintarea Lojii bucurestene Lumina. Se intoarce la Bucuresti in iulie-august 1846, lansandu-se in afaceri: deschide impreuna cu cativa prieteni englezi o librarie, iar in noiembrie 1846 cumpara tipografia asociatiei literare care acoperea activitatea societatii secrete Fratia. In 1847 se casatoreste cu Mary Grant, devenita astfel Maria Rosetti, o scotiano-frantuzoaica, cea care a fost modelul tabloului Romania revolutionara pictat de C.D. Rosenthal.
In timpul revolutiei din 1848 a fost unul din liderii curentului radical al revolutionarilor; a fost secretar al Guvernului provizoriu, prefect de politie la Bucuresti si redactor al ziarului "Pruncul roman". Dupa infrangerea guvernului revolutionar, face parte din primul lot de exilati, urcati de turci cu doua plute in susul Dunarii, pana la granita cu Austria. De aici pleaca spre Franta prin Ungaria, Croatia si Austria. Ajunge la Paris in decembrie 1848. In anii exilului din 1848 pana in 1857 a contribuit la editarea revistei "Romania viitoare" si mai ales a revistei "Republica Romana", in care a militat pentru unirea principatelor intr-un stat democratic. Revenit in tara, a editat ziarul liberal-radical "Romanul" si a avut un rol de seama in Adunarea ad-hoc si in alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor si in Tara Romaneasca. A fost unul dintre conducatorii Partidului National Liberal, creat in anii 1874-1875, dar in 1884, intrind in conflict cu Ion Bratianu, a organizat o disidenta liberala. A sustinut cu entuziasm proclamarea independentei tarii si participarea Romaniei la razboiul ruso-turc din 1877-1878.A fost in mai multe randuri ministru si presedinte al Camerei Deputatilor. A facut parte din primul guvern al lui Carol I, fiind pentru citeva luni ministru al Instructiunii publice si Cultelor, precum si de doua ori primar al Capitalei.
Monumentul lui C. A. Rosetti din Bucuresti se afla icare n Piata C. A. Rosetti si il reprezinta pe omul politic asezat intr-un fotoliu, intr-o atitudine de meditatie cu ziarul Romanul intr-o mana si cu pana in cealalta, in postura unui scriitor, a fost sculptat de Wladimir Hegel si turnat in bronz anul 1902 in cadrul Scolii de arte si meserii din Bucuresti si amplasata in anul 1903 in piata omonima. Fondurile necesare s-au adunat prin subscriptie publica. Inaugurarea a avut loc la 20 aprilie 1903, orele 10, in prezenta lui Dimitrie A. Sturdza, primul-ministru al guvernului liberal, Mihail Pherekyde, presedintele Camerei, Constantin Robescu, primarul Capitalei, Ioan G. Bibicescu, din partea presei.
Pe frontispiciul monumentului este fixata o placa de bronz rotunda, frumos ornamentata, cu numele omului politic si inscriptia „Lumineaza-te si vei fi. Voieste si vei avea".
Pe soclul din piatra al statuii se gasesc doua basoreliefuri din bronz ce reproduc momente din activitatea patriotica a lui C. A. Rosetti: actul istoric de la Unirea Principatelor Romane, intitulat "24 ianuarie 1859", iar al doilea se cheama "9 mai 1877", evocand proclamarea independentei de stat a Romaniei.



Niciun comentariu: